Un climos ratacit

Un climos ratacit
by Marcu

duminică, 24 octombrie 2010

Cantec de Lebada..

Coboram pe un curcubeu de vise si fantezii toate colorate in culori vii si deschise.Visam la ce e mai frumos cu ochii deschisi ,simtim caldura viselor noastre ,ne infasuram in ele ca un cocon si speram ca atunci cand  ne vom elibera din ele ne vom inalta precum fluturii sa coloram vazduhul cu aripile noastre.
                As vrea sa fiu un fluture …sa zbor..alaturi de tine..pana penajul nostru da stralucire cerului!Poate in timp ,vom da un exemplu si ni se vor alatura si alti !incet devenim o multime si lumea ne admira ,cat e soare stralucim.Alaturi dam culoare cerului singuri suntem ignorati .Se uita lumea la noi precum la un tablou miscator.Formele noastre trezesc zambetul si fericirea chiar si pe buzele celui mai necajit suflet.Rolul nostru e sa bucuram ,sa oferim trairi frumoase si cand ne asezam pe o creanga sa ne tragem sufletul sa se inchida cortina.Ma plimb si zbor singur!!Perechea mea de aripi a obosit si nu mai are putere!Ma uit la restul cum coloreaza cerul si nu mai am putere sa ajung la ei .Intotdeauna asa se intampla.Se lasa intunericul si trebuie sa imi fac putere pentru un ultim zbor… sa ajung la tine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu