Un caine de curte veche

       Cu mult timp in urma m-am gandit sa imi iau un caine...Ca tot omul nu stiam ce rasa,ce culoare ,ce marime!Asa ca stand pe ganduri am asteptat sa vina el la mine.intr-un final cu boticu in pamant ,coada intre picioare temator a venit el singurel.Bineinteles nu am putut sa il las pe drumuri asa ca  l-am adapostit , i-am dat sa manance ,si de facut exercitii  in fiecare zi .Simtind ca a primit incredere a inceput sa fie un catelus atat  de cuminte incat in fiecare zi venea la mine sa il mangai ,dadea din coada si imi cerea tot mai multe lucruri de facut!Simtind cat de calduta e viata s-a implicat si mai mult in activitatile mele de zi cu zi .nu mai aveam timp si de el asa ca i-am dat drumu prin curte !
       Incet s-a acomodat si cu banuita calitate a unei slugi a inceput sa scormoneasca tot prin jur si a aflat ce aveam in curte..Mama da cate secrete aveam si le-a gasit pe toate..Cu coada in sus ,latrand de veselie imi aducea cuminte tot in boticul mic.Suparate celelalte animale din curte s-au plictisit si au ramas nefericite.Toata placerea  s-a dus din cauza cainelui cel mic.imi dau seama ca i-am dat drumul special pentru asta si acum a stricat confortul.Ce pacat..tare imi place sa il mai dragalesc.Si-a pus toate animalele in cap si acum face pe durul cu toata lumea!!ce sa-i fac?il trimit in alta tara!!pardon curte sa stea cumintel!Ma iubeste atat de tare incat latra si imi spune cat de mult il doare ca nu mai e printre animalutele lui !sa-l aduc inapoi sau sa il las acolo?

P.S cred ca o sa il impusc