Incerc sa scap din lanturile  ce mi-au fost destinate inca de la bun inceput !Pentru tine am indurat tot ce  a  fost de indurat si acum din temnita care ma inconjoara nici stropul de lumina ce curge lin prin gratiile inalte nu imi mai trezesc  pofta de viata.Simt cum se scurge viata prin mine pana voi ramane o fantoma .Tipetele mele inbufnate nu trezesc la viata nici micile gaze ce isi deseneaza formele pe nisipul ce imi e si pat ,toaleta  si sursa de sanatate mentala.Atat timp cat pot sa desenez pe el tot ce imi doresc  atat timp cat degetele mele se coreleaza cu mintea si pot asterne ce imi doresc simt ca mai am  o scapare.

Formele ma chinuie si in acelasi timp imi ofera alinarea de care am nevoie ..imi trezesc la viata imaginatia ce odata ma facea atat de liber.Delirez,sangele inchegat imi brazdeaza corpul deja tarcat de urmele nisipului.Trebuie sa ma suport ca o bestie ,sunt redus la a fi un un detinut al imaginatei mele sangeroase al cavernei   !Somnul nu imi aduce decat cosmaruri care zi de zi devin mai intense.Cand ma trezesc ,transpiratia imi umezeste buzele ,corpul freamata inutil.Scaparea nu va veni prin neputinta si frica mea de vise.Vine numai din interior  .Aud pasarile cerului cum croncane langa gratii si de cele mai multe ori imi ofera o privire mirata si pleaca mai departe.Zboara…Vin alaturi de tine in curand

Simt cum tu nu mai esti langa mine si asta imi da putere sa sper .Vraja ta s-a oprit brusc si acum privesc lanturile ce ma tin incatusat in aceasta inchisoare a viselor.Va veni ziua in care eliberat fiind, cu dispret voi intoarce capul si voi privi aceasta inchisoare drept un test .Pana atunci pot doar sa sper.

                Deschid ochii si vad 2 stele cazatoare ,o sticla de apa neterminata si o tigara fumegand in scrumiera.Sunt treaz si liber…Adio vis nefericit ! Am izbandit!.